Lindos. Orașul măgarilor.

Mai tradițional decăt Rhodos Townd, Lindos este un orășel pe care n-ai voie să-l ratezi dacă ești în vizită pe insulă. Pierzi farmecul. Te asigur că e de poveste. Întoarcere în timp. Așezarea mi-a amintit puțin de Sidi Bou Said, orașul alb-albastru din Tunisia.
La fel și Lindos. Case albe cu ferestre și uși albastre, înghesuite în rănd, cu poteci mici printre ele. Potecile toate pietruite cu pietre din mare, prin tehnica rodiană de pavat mozaicuri. Toate pietrele așezate cu muchia-n sus, bătute la nivel, de nu le simti la talpă. Nu-s rele nici de masaj, dacă indrăznești să mergi desculț.

Bun. Să continui cu începutul. Te îndrepti către Lindos. Autocarul te lasă la vreun kilometru distanță de intrare, că nu prea încape, undeva sus pe coastă. Și de-acolo iei taxiul sau o iei pe jos. Ia-o pe jos!
Am văzut pe drum, în curtea unui localnic, și mașina struțo-cămilă, un fel de balaur al trașcaletelor de lapte ceaușiste. N-a scăpat nefotografiată.

In 15 minute ajungi la destinație. Acolo se oprește și drumul asfaltat. Încep potecile pietruite. Clădirile sunt presărate pe coastă, de la bază si până în vârf, la vechea cetate și acropola din Lindos.

Primul lucru care-ți sare-n ochi de cum începi să te avânți prin oraș, este un grajd mare, plin cu măgari. Nu prea apuci să te-ntrebi ce-s cu măgarii pe acolo. Faptul că grajdul măgăresc este amplasat la parterul unei bănci grecești îți distrage curiozitatea. N-ai cum să nu te gândești că imaginea este grăitoare pentru actuala situație din Grecia.

Să revin și la măgari. Erau acolo pentru închiriere. 5 euro și îti cărau fundul până sus la cetate. 

M-am gândit că niciun măgar n-a greșit atât de rău în viață încât să care 110 kg pentru o mână de nutreț la capăt de linie. Așa că am luat-o la pas.

Lindosul este comerț pur, în totalitate. Fiecare locuință comercializează ceva. In spatele fiecărei uși găsești o tavernă, o terasă, un magazin de haine sau de suveniruri. Nimeni nu folosește carduri sau POS-uri. Turiștii vin grămada. Viața in insulele grecești decurge absolut normal, parcă neștiind ce se petrece pe continent.

Și după plimbare și cumpărături, treci pe la bisericuța lor. Tot cu mozaic din pietre pe jos.

În concluzie, Lindosul îti ocupă o zi întreagă, iar dacă nu le ai cu bântuitul, poți petrece timpul la plajă. E una din cele mai bune plaje publice de pe insulă... Și nu sunt multe!

 

Rhodos Old Town

Pentru mine, un loc fără o poveste, un mit, o legendă, este loc fără haz. N-are suflet. Un fel de Emirate dacă pot spune.
E, uite că Rhodosul nu se încadreaza în categoria asta pentru că are o poveste foarte tare. Genul ăla de poveste mitologică despre zeități, ce îmbină elemente reale cu ficțiune, cu intrigi de telenovelă care-mi plac la nebunie.
Așadar, se spune că Zeus, după ce a înfrânt titanii, a devenit stăpânul Pământului și a decis să împartă uscatul cu ceilalți zei din Olimp. De la împărțeală a lipsit tocmai Zeul Soarelui, Helios, ocupat cu ceva îndatoriri de zeitate, de care nimeni nu și-a adus aminte pentru a-l menționa la retrocedările de teren.
Imediat ce s-a întors în Olimp, Helios a aflat că a rămas neîmpropietărit și s-a dus să se plângă la Zeus. Tatăl Zeilor, sesizând greșeala, a vrut să refacă împărțeala însă Helios a refuzat .N-a vrut să le strice bucuria celorlalți Zei, așa că i-a propus lui Zeus ca primul pământ ce va ieși de sub ape să fie al lui. Zis și făcut. Nu trece mult până când  o limbă de uscat apare in marea Egee. Helios era acum bucuros de darul primit. Și cum stătea el mândru și își mângâia preferențial insula cu razele de soare (Rhodos fiind insula cu cele mai multe ore de lumină într-un an), o vede pe nimfa Rhoda, fiica lui Poseidon, Zeul mărilor, făcând plajă fix pe insula lui. S-a îndrăgostit nebunește de Rhoda (sau Rhode) și a dat insulei numele acesteia (Rhodes). Cei doi au avut mai mulți copii împreună, printre care și Kerkhapos, care, la rândul lui, a avut 3 fii, Kamiros, Ialyssos si Lindos. Fiecare dintre cei 3 au întemeiat câte o așezare pe insulă, așezări care s-au transformat în orașe, pastrându-și cele 3 nume. Astăzi, Kamiros și Ialyssos sunt practic suburbii ale capitalei Rhodos Town. Lindos, fiind amplasat mai la sud, s-a păstrat la distanță de locul unde s-a întemeiat principalul oraș al insulei.
Frumoasă povestea, nu?

Și să-ncep cu Rhodos Town. Absolut superb. De fapt, vorbesc aici despre Old Town, despre zona cetății Rhodosului. Ziduri înalte înconjoară orașul vechi. O stradă șerpuiește de-a lungul zidurilor, intrând și ieșind din cetate prin niște porți uriașe, având de cealaltă parte portul și marea. Peste toate, în zare, parcă la o lungime de mână, se vede țărmul muntos al Turciei. Este locul în care te poți scălda în două mări... Și-n acelasi timp! Aici se întâlnesc mările Mediterană și Egee, în mod vizibil chiar, pentru ca au nuanțe de albastru diferite.

Tot în port, de fapt în vechiul port din Rhodos, cel care servește acum ambarcațiunilor de mici dimensiuni, se spune că ar fi fost amplasat Colosul din Rhodos, una dintre cele 7 minuni ale lumii, care acum nu mai există. Atât legenda, cât și toate imaginile de pe Google, arată Colosul cu câte un picior pe fiecare din cele două maluri ce  închid intrarea în port. 

Oamenii de istorie susțin însă că statiua din bronz, ridicată în cinstea zeului Soarelui pentru protecția oferită rodienilor în războaie, n-ar fi fost amplasată în port, pentru că, datorită depărtarii picioarelor, aceasta s-ar fi surpat sub propria greutate. S-ar fi demonstrat că statuia a fost construită în curtea Castelului Cavalerilor iar aceasta a sfârșit prin a fi vândută și topită pentru fabricarea de arme.

Ok. Și cam atât cu istoria și legenda. Revin la Rhodos Town. Insula, per ansamblu, nu m-a impresionat, dar pentru Rhodos Town, pentru partea veche, m-aș întoarce oricând acolo. Te simți minunat petrecând o oră la una din terasele din cetate. N-ai mai vrea să pleci. Apoi, nu te mai saturi de colindat străduțele, majoritatea pavate cu pietre din mare, alese pe mărimi și tasate la acelasi nivel. Pe final, rămîn imaginile să vorbească... Despre cetate, despre alei, taverne, terase, magazine de suveniruri și viața din Rhodosul vechi.