Vinul, turismul si wireless-ul

Săptămâna trecută a avut loc la Urlaţi, Prahova, conferinţa "Ruta Culturală Drumul Vinului". S-au prezentat crame, s-au făcut degustări de vinuri, s-au vizitat conace şi muzee situate pe "Drumul Vinului" şi podgoriile de viţă de vie.Toate acestea au avut ca scop promovarea rutei culturale drept produs turistic.

Când te gândeşti la "Drumul Vinului" prahovean, vizualizezi în principal ruta Valea Călugărească - Urlaţi - Ceptura - Tohani. Dacă te gândeşti că nu prea se poate discuta despre turism în zona asta, ai perfectă dreptate. Prahova este căutată în special pentru drumul muntelui, cu o singură bandă pe sens, nu pentru drumul vinului.

Dar produsul ăsta nu te invită să vizitezi Urlaţiul sau Ceptura. Îţi propune de fapt excursii de-o zi în care să deguşti un vin bun, să serveşti masa la un conac sau o cramă, să mergi în inima plantaţiilor de viţă de vie şi să auzi nişte poveşti interesante. La fel de bine te poţi duce şi pe cont propriu la degustat sau să te opreşti la o cramă dacă eşti in trecere.
Recunosc că am fost un ignorant desăvârşit când vine vorba de posibilitatea asta de a atrage turişti intr-o zonă, mai ales datorită faptului că nu sunt consumator de vin. Pentru mine, vinurile bune şi vinurile proaste au acelaşi gust de apă acră (deja am facut o blasfemie).
Menţionez că vinul nu are nicio legătură cu beţia. De fapt, beţivii nici nu beau vin. Ceea ce beau ei nu poate fi numit vin, cel puţin după părerea specialiştilor oenologi, care nu pot numi vin orice licoare produsă din struguri. Chiar făcusem o glumă cu un proprietar de cramă, întrebându-l dacă vin fiert cu zahăr şi scorţişoară nu au la degustat. Mi-a aruncat o privire de parcă aş fi pomenit de dracu-n biserică şi am inţeles că oamenii ăştia chiar fac artă.

Concluzia ar fi că, printre străini, degustarea vinurilor este o activitate intens întâlnită şi căutată. Aşa cum spunea cineva: "Când eram plecat în delegaţie şi aveam puţin timp liber, dacă vremea era urâtă mergeam la un muzeu, dacă vremea era frumoasă căutam crame în apropiere pentru o degustare de vinuri".  Acum se încearcă popularizarea obiceiului şi printre români. Aşa cum s-a preluat de la străini bicicletele, rolele, skate-urile, la fel cred că se va implementa şi această activitate de degustare şi incursiune în domeniul viticol. Partea proastă ar fi că, momentan, o degustare de 4-6 soiuri de vin nu este tocmai ieftină, plecând undeva de la 40 lei/pers. şi nu toate cramele acceptă turişti individuali. Majoritatea organizează degustari doar pentru grupuri.

Nu toţi însă! Mihail Rotenberg, proprietarul cramei Rotenberg din Ceptura, cunoaşte foarte bine business-ul iar dacă îi baţi la poartă să cumperi o sticlă de vin sau să faci o degustare, te primeşte cu mare plăcere. Unde mai pui că Mihail Rotenberg este un pionier al actualelor reţele wi-fi, deţinator al recordului mondial al unei conexiuni wireless de distanţă (wi-max mai exact) desfăşurată pe cea mai mare întindere, vreo 320 km. Interesant, nu?

Deci tăticul internetului wireless, israelian de origine, care şi-a petrecut foarte mulţi ani prin SUA, înhăitându-se cu oameni precum Bill Gates sau nenea I-phone, Steve Jobs, stă acum într-o curte din Ceptura, îmbrăcat în salopetă şi zdrobind struguri. La 4 km de Fântânele, locul în care alergam cu cercu' pe uliţa în vacanţele copilăriei, stă un om de cartea recordurilor căruia îi datorăm lipsa "maţelor" din casă. Fabulos! Mă bucur de descoperirea făcută şi mă simt vinovat că nu m-a interesat din urmă cu mai mult timp.
Ar fi interesant să ii intreb pe tinerii flăcăi ceptureni, care seara sprijină gardurile stând pe facebook cu telefonul în mână, conectat la routerul wireless din casă, dacă ştiu cine e domnul care zdrobeste struguri în curtea de peste drum.

O poveste frumoasă au si cramele cu pompoasa denumire S.E.R.V.E. (Societatea Euro Română de Vinuri de Excepţie). Prin '94, un conte francez în căutare de locuri propice pentru cultivarea viţei de vie, Guy Tyrel de Poix,  ajunge şi prin Prahova, hotărându-se să cultive aici soiul Cabernet care se cultiva şi prin podgoriile din Bordeaux. Deşi românaşii noştri, la vremea respectivă, nu ii dădeau prea multe şanse să obţină aceeaşi calitate a strugurelui precum cel cultivat în Franţa, contele, văzând că relieful şi climatul sunt identice cu cele din Bordeaux, ambele zone aflându-se pe paralela de 45°, decide să cultive şi bineinteles că are succes. Contele, înainte de a muri in 2011, reuşeşte să înfiinţeze gama de vinuri ale "Cavalerului", un brand apreciat la noi în ţară şi nu numai.

Conacul Basilescu, cu cramă cu tot, ar fi ultimul pe care l-aş menţiona mai pe larg. Nicolae Basilescu, nascut la Urlaţi in 1860, a fost un adevărat filantrop al vremii. Omul a fost şcolit pe la Bucureşti, apoi şi-a luat doctoratul la Universitatea din Paris. La întoarcerea în ţară a profesat ca avocat, profesor universitar de drept şi politică economică, a construit şcoli şi spitale din banii personali şi a înfiinţat cartierul Bucureştii Noi. La conacul de lângă Urlaţi, cocoţat bine de tot pe dealuri, printre vii, s-a redactat prima constituţie modernă a României.

Lista se completează cu Muzeul Conacul Bellu, al unui alt baron de la începutul anilor 1900 sau Conacul dintre Vii, patronat de a doua soţie a lui Călin Popescu Tăriceanu. Toate sunt nişte locaţii excepţionale.

Pe lângă multitudinea de soiuri importate, la loc de cinste stă Fetească Neagră, un soi pur românesc extrem de apreciat chiar de francezi. Spre ghinionul lor, cea mai bună Fetească Neagră se coace doar pe dealurile prahovene. Solul este bogat în fier, care ajută strugurele să capete culoarea care-i dă numele şi gustul puternic...dar nu amărui ca la alţii.

Aşadar, când vă prinde aglomeraţia pe DN1 spre Braşov, când sunteţi în trecere, când mergeţi spre Buzău, când veniţi cu afaceri prin Bucureşti şi aveţi o jumătate de zi liberă, abăteţi-vă spre drumul vinului prahovean. Dacă aveţi mai mult timp liber, în mod special în vreme de toamnă, veniţi, cazaţi-vă la conace ca boierii ăia mari, participaţi la cules de struguri, faceţi vin, mâncaţi bio, pentru că aici încă se găteşte din gospodării proprii, cererea nefiind mare, degustaţi vinuri şi simţiţi-vă bine în mijlocul naturii.