luni, 17 octombrie 2016

Cazanele Dunarii - Trasee și activități - Ciucarul Mare și Ciucarul Mic

Am fost de curând la Cazane. Loc absoulut fabulos. Un fel de fiorduri ale României. Dacă n-ai fost, rupe-ți 3-4 zile din timpul tău ca să câștigi 10 ani la viață.

Câteva lucruri despre zonă.

Proveniența denumirii de "Cazanele Dunării":
Locul este saturat de istorie. Sunt zeci de povești despre fiecare metru de pământ și apă. În primul rând, deși un mal al Dunării este al nostru iar celălalt al sârbilor, Cazanele Dunării sunt doar la noi. Adică denumirea are proveniență populară românească. In urmă cu 50 si ceva de ani, pâna la începerea construcției barajului Porțile de Fier, când nivelul Dunării era cu 30-35 de metri mai scăzut, erau zone de apă în care mai apăreau colțuri de stânci. Curenții puternici și apa care se lovea de acele stânci lăsa impresia de fierbere. Cu cei doi pereți muntoși care mărginesc Dunărea și cu apa învolburată între ei, imaginația românului a dus către cazan cu apă care fierbe. La sârbi, tot defileul Dunării face parte din Parcul Național Djerdap. La noi este Parcul Național Porțile de Fier.

De ce sunt două Cazane, mici și mari:
Pentru că peretele muntos este întrerup la un moment dat de golful Dubova, unde există și localitatea cu același nume. În stânga golfului sunt Cazanele Mici iar în dreapta Cazanele Mari. Înainte de construcția barajului golful Dubova era mai mic. După construcția barajului apa a inundat aproximativ 300 metri de țărm, făcând scobitura golfului mai mare, până la forma actuală.
Cazanele Mici sunt mici pentru că malul stâncos din acea zonă face parte din dealul Ciucarul Mic iar la Cazanele Mari malul stâncos este al dealului Ciucarul Mare. Așadar, în Cazanele Mici marginea stâncoasă are o înălțime mai mică decât în Cazanele Mari.


Vin și sârbii, pe partea lor de Cazane, cum venim noi pe partea noastră?
Răspunsul este nu! Mama natură și situația de după creșterea nivelului apei au lucrat în favoarea noastră. În primul rând că peretele sârbesc este foarte abrupt și nu permite dezvoltarea unor localități. Singura așezare în zona Cazanelor, pe partea sârbească, este un mic sat, Tekia, aflat undeva după ieșirea din Cazanele Mici, spre Orșova. În rest, există un singur drum, săpat în stâncă, ce duce către Belgrad.
Pe lângă peretele abrupt, malul sârbesc duce si lipsă de soare.  Soarele răsare din Serbia și apune în România, așa că partea sârbească are umbră mare parte din zi, până pe după-amiază.
Mai jos, câteva fotografii făcute pe malul sârbesc.






Barajul Porțile de Fier și lumea înghițită de ape:
Hidrocentrala Porțile de Fier I este cea mai mare de pe tot parcursul Dunării. A fost construită și este exploatată în parteneriat cu Serbia (Iugoslavia la vremea respectivă). Produce 2.254 MW (MegaWatt) care se impart în mod egal între cele două țări și ocupă locul 50 în lume la capacitatea de producție.
Creșterea nivelului apei a inundat 5 sate. Oamenii au fost nevoiți să adune ce se putea salva și să se mute.
Nivelul apei, în zona de acumulare din spatele barajului, are un maxim preconizat ce nu poate fi depășit pentru că este controlat din baraj prin închiderea și deschiderea ecluzelor.
În anii în care sunt anunțate cote mari de apă pe Dunăre din cauza inundațiilor, zona de acumulare este golită în așteptarea viiturilor. Astea sunt momentele în care ruinele așezărilor înghițite de ape reies la suprafață.

Cum trec navele de baraj?
Mi-a adresat cineva întrebarea asta și m-a amuzat. Accesul se face prin ecluzele de navigare, câte una la fiecare cap al barajului. E un procedeu folosit de mult timp. Navele intră în ecluză iar aceasta este inundată sau golită, în funcție de sensul în care doresc să meargă.


Insula Ada Kaleh:
Cea mai cunoscută porțiune de uscat înghițită de ape este insula Ada Kaleh. Ocupată majoritar de turci, locuitorii inulei au decis să facă parte din statul român după căderea imperiului otoman. In 1971, după inaugurarea barajului și creșterea nivelului apei, locuitorii insulei au plecat în Turcia sau au ales să se mute în comunitățile turcești din Dobrogea.
Insula apare menționată și în legenda lui Hercule. Baiatu' lui Zeus a ajuns acolo în cea de-a 10-a sa muncă, în căutarea boilor lui Geryon. Ca notă de realitate, Băile Herculane poartă numele lui Hercule. Tot aici există și statuia lui Hercules, simbol al stațiunii.




Activități și atracții turistice:

Plimbare cu bicicleta
Ai o senzație extraordinară când străbați Cazanele pe bicicletă. Nu se poate compara cu cea din mașină. Ești în contact cu natura. Mergi chiar pe marginea râpei, deasupra apei. Când privești în zare nu mai vezi drumul sub tine. Și ai 100 km de drum, până la intrarea Dunării în țară, ca să te tot bucuri de peisaj.




Traseul Ciucarul Mare:
Traseele Ciucarul Mic și Ciucarul Mare sunt două drumeții care te urcă pe stâncile ce mărginesc Dunărea. Traseul Ciucarul Mare pornește de undeva de la ieșirea din Dubova, imediat după clădirea primăriei.
Coordonate punct de plecare pe traseu și marcare pe harta: 44.610041, 22.252314

Drumul începe cu o urcare destul de abruptă, dar care poate fi parcursă (cu puțină voință) de orice persoană, obișnuită cu sportul sau nu. Traseul este bine marcat și n-ai cum să te pierzi nici dacă vrei.


Când ajungi la locul ăsta de popas, e semn că urcarea se domolește. Pus la fix ca să-ți tragi sufletul, deși cei care și-au tras sufletul aici au tras și de scânduri iar cei care îngrijească zona au lasat-o baltă.

Mai departe se traversează pădurea cu ouă de dinozaur. Este denumirea "științifică" dată locului de... mine :). De fapt, prin pădure și-au făcut loc formațiuni calcaroase, acoperite de mușchi, care dau acum impresia de pădure din Stăpânul Inelelor.


După ce ieși din pădurea ouălelor de dinozaur, ajungi sus, pe platou. De aici trebuie să te pregătești să vorbești singur, pentru că vei vedea peisaje care-ți vor da drumul la gură.






Traseul Ciucarul Mic:
Daca traseul Ciucarul Mare începe de la ieșirea din Dubova, traseul Ciucarul Mic are startul la intrarea în Dubova. Începe tot cu o urcare, mai lungă decât cea pe Ciucarul Mare, urcare care se termină tot cu un loc de popas. Este mult mai bogat în vegetație, care-ți obturează destul de mult vederea la peisaj. Dacă vrei să vezi ceva spectaculos, apăi trebuie să te abați ceva de la potecă, mergând către margine.
Pe panoul de la începutul traseului ești avertizat că prin zonă se găsesc vipere cu corn. Nu știu în ce măsură sunt sau nu în realitate, dar dacă vrei să te abați de la potecă merită să te gândești și la viperă.

Coordonate punct de plecare pe traseu și marcare pe harta: 44.632441, 22.278052













Chipul lui Decebal:
Practic, nu se pune că ai fost la Cazane dacă nu bifezi și o vizită la chipul lui Decebal sculptat în stâncă. Iar dacă nu rămâi inert la pensiunea unde te cazezi și te mai plimbi prin zonă, în mod cert vei ajunge și la intrarea în golful Mraconia, acolo unde se găsește sculptura.
Care-i treaba cu Decebal în stâncă? Sculptura n-a fost făcută de daci, așa cum s-ar putea crede. Lucrările au început la începutul anilor '90, atunci când un om de afaceri și istoric, Iosif Constantin Dragan, a comandat și finanțat sculptura. Drăgan a fost un promotor al culturii românești , având și o fundație care se ocupa cu acest lucru, ăsta fiind motivul pentru care a dorit această sculptură.
Lucrarea a fost făcută de către un sculptor și muncitori din zona Cazanelor, dar problema este că n-a fost dusă niciodată până la final. Adică este neterminată pentru că, după câțiva ani, Drăgan n-a mai putut susține cheltuielile.
S-au mai făcut mici lucrări, ultima în 2004, una dintre ele fiind completarea nasului și a mustății cu ciment, fără a se respecta însă linia sculpturii. Culoarea și formele celor două elemente evidențiază faptul că nu sunt parte din sculptura originală. Lucrarea este cea mai mare sculptură în stâncă din Europa. Sub chipul sculptat este scris " DECEBALSU REX, DRAGAN FACIT", care înseamnă "Regele Decebal, făcut de Drăgan".




Tabula Traiana:
Toate drumurile duc la Roma. E cineva care n-a auzit vorba asta? Mă-ndoiesc. Problema este că zicala are o greșeală mare de interpretare. Corect ar fi să spunem "Toate drumurile pornesc din Roma"! Ca să înțelegi de ce, trebuie să vii la Cazane și să vezi tabula lui Traian.
Romanii și-au croit drum oriunde au vrut să ajungă. Așa s-a întâmplat și cu Dacia. Și-au făcut drum către Dunăre, prin stânci și ce le-a mai stat în cale, ca să-l păruiască pe Decebal. După ce au ajuns la Dunăre, au făcut și pod peste fluviu ca să intre în Dacia. Domnul Decebal a părăsit în grabă spațiul Danubiano, invadat de romani, și s-a retras în spațiul Carpato, la Sarmizegetusa, în așteptare de ajutoare. Și uite așa, între două războiae, Trăienel a fost nevoit să ne construiască și celebrul drum Transalpina, drum peste care noi am turnat recent asfalt dar n-am pus parapeți.
Dar să revin la Tabula Traiana. Este una singură acum, pentru că doar asta a rezistat, dar au fost 10 la început și aveau menirea să amintească ce greu le-a fost să dea la hârleț, sub comanda împăratului, ca să ajungă la Dunăre.
Drumul se află acum sub ape, pe partea sârbească, evident, fiind inundat după construirea barajului. Tabula, și ea tot pe partea sârbească, a fost mutată, ridicată, pentru a nu fi acoperită de apă.
Fiind pe malul celălalt, e mai complicat de văzut de aproape dacă nu urmezi procedura formală de trecere a graniței. Chiar dacă e  în fața ta, trebuie să faci un drum la Drobeta, trecere la sârbi, mers la tabulă și retur. Legea-i lege.


Peștera Ponicova:
Este un tunel prin Ciucarul Mare. Are gură de intrare de pe uscat, străpunge toată stânca și iese la Dunăre. Peștera nu este amenajată. Nu este administrată de nimeni, nu este luminată, poate fi vizitată de oricine, oricând, condiția fiind să ai lanternă în dotare. E doar un tunel. Nu urci, nu cobori, nu faci stânga, nu faci dreapta, n-ai unde să te pierzi. De aici trebuie să se înțeleagă că este foarte accesibilă oricui, nu că n-ar fi nimic de vizitat.
Dacă faci plimbare cu barca, peștera este printre obiectivele la care te duce barcagiul, intrând chiar, pe cât permite nivelul apei, în interior.





Plimbare cu barca:
De la chipul lui Decebal se pot lua bărci pentru un tur de Cazane. Costul unei plimbări este de 30-40 lei, în functie de sezon, și toată distracția durează vreo trei sferuri de oră.



Se pleacă din golful Mraconia, nu înainte de un scurt tur al golfului. Urmează traversarea Cazanelor Mici, către golful Dubova. Mai departe se intră în peștera Ponicova. De aici se pornește către grota Veterani. Este o grotă în stâncă ce poate fi accesată doar pe apă.
Grota se numește Veterani nu pentru că ar fi adăpostit cine știe ce veterani. Așa s-a numit generalul italian care a descoperit-o.

Grota a fost folosită pe post de punct strategic militar timp de sute de ani. Aici adăposteau dacii diferite comori și aduceau jertfe zeului Zamolxis. Grota are o fereastră naturală prin care pătrunde o rază de lumină. Dacii credeau că prin această rază se face comuniunea cu zeul lor și puneau ofrandele chiar pe locul în care raza de lumină bătea. Accesul în grotă costă 6 lei/pers.




Și peretele de deasupra accesului în grotă are un farmec aparte. În luna aprilie este îngălbenit total, fiind singurul loc din Europa (cel puțin din Europa. Nu știu în rest) unde crește laleaua de stâncă. Localnicii, cu această ocazie, țin în fiecare an, în luna aprilie, Festivalul Lalelei.


Mânăstirea Mraconia:
Nu Mar-conia, cum frecvent auzi, ci MRA-conia. Mânăstirea este construită pe locul unui fost punct de dirijare al navigației pe Dunăre. Denumirea ei ar trebui să fie New Mraconia, pentru că cea inițială a fost acoperită de ape, ca și în toate celelalte cazuri, după ridicarea barajului.
Se află tot la intrarea în golful Mraconia, lângă chipul lui Decebal.




Cam atât poate fi povestit despre Cazane. Restul poate fi simțit pe pielea fiecăruia!

© Cristian Mihai Ionescu










Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu