Au trecut mai bine de 3 saptamani de la incheierea info-tripului Bibi si tot mai gasesc cate un episod de publicat. De data asta, un coleg de breasla si de excursie m-a rugat sa postez si opinia lui despre vizita facuta in Delta Dunarii, la complexul Cormoran.
A trait dezamagiri, fanteziile lui culinare i-au fost spulberate, hotarandu-se astfel sa "toarne" si cele mai "murdare" secrete ale complexului Cormoran la care el a avut acces. Aproape ca-i vad tristetea pe chip, cu o lacrima tremuranda in ochii mari si umezi, demoralizat fiind de lipsa pestelui din meniu. Dar ca sa intelegeti despre ce e vorba, cititi textul de mai jos.
@ Istrate Cristian:
"Complexul Cormoran – Teapa mancarurilor pescaresti si a serviciilor
Dupa multe incercari de a participa in infotrip-ul organizat de Bibi Touring si bineinteles cu multe refuzuri avute pe motin ca nu mai este loc, intr-un final, cu vreo cateva zile inainte de plecare, primesc un telefon magic in care mi se spune ca sunt pe lista celor care vor pleca in info. Bucurie mare pentru mine, mai ales ca acest infotrip includea si o vizita in Delta cu cazare de o noapte in Complexul Cormoran – Uzlina. Cum am aflat vestea ca sunt inscris, imediat am deschis cutia neagra (laptop) cu wi-fi, ma conectez repede, dau pe motorul cu cele mai multe viteze incluse (Google) si caut Complex Cormoran. Sa vada si ochiul lui Je unde va fi cazat in Delta, eu fiind si un pescar, amator mai mult dar cu intentii bune. Cand deschid pagina, minunatie. Cazare la hotel 3* sau la vilute, piscina, restaurant, posibilitate de plimbare cu barca pe canale, disco, biliard, tot ce vrei si ce nu vrei. Foarte incantat de ce vazuse pupila mea, incep sa imi fac planuri, sa imi sun prietenii „culesi” de prin alte info-uri, sa le zic marea veste ca merg si eu cu ei si iar vom fi impreuna. Zilele urmatoare abia au trecut. Am avut impresia ca avea ziua 48 de ore si nu 24.
Incepusem sa numar orele, nu zilele, pana la plecare. Intr-un final ajung si in marea zi de plecare in info. Cu bagajul dupa mine ma prezint la autocar, ma imbarc, dupa cateva minute ma debarc, ca cica nu acolo trebuia sa fiu, ma imbarc in al doilea autocar si intr-un final plecam. Destinatia Delta Dunarii ca apoi sa poposim si pe litoralul nostru. Dupa cateva ore de mers si cateva opriri sa mai culegem colegi de breasla, ajungem intr-un final la Murghiol. Locul unde autocarul trebuia sa ramana parcat si noi sa ne imbarcam in catamarane pentru a strabate cativa km pe Dunare (mile marine mai degraba sa fim in termeni) pana la complexul Cormoran.
Drumul pana acolo a fost impresionant. Pentru prima data cand faceam acest lucru am ramas putin mut. Nu mai iesea niciun zgomot din mine. Asta pana ce un coleg din catamaran ne-a incalzit cu putina palinca sa ne mai revenim la normal.
Ajuns la debarcader in fata Complexului, am ramas si acolo uimit de ceea ce putea sa existe. Primire cu pahare de sampanie, veselie, voie buna, fotografii, dar toate cu o limita. Limita ce era impusa de stomac. Ma cam rodea dupa atatea ore de mers si dupa cateva guri de palinca. Abia asteptam masa aia plina de produse pescaresti. Ajung la fata locului (terasa) las bagajul si bag ochiul repede la ce produse avem de „papa”. Uimire maxima. In loc de produse pescaresti diverse, sa nu stii ce sa alegi, gasesc salata de vinete, telemea, salata de rosii, castraveti. Zic, cred ca nu m-am uitat bine. Ma uit din partea cealalta si vad intr-un final produsele pescaresti: Cativa pestisori, in marinata zic eu ca erau, niste icre facute la „norma” si cu foaaaarte mult ulei ca sa creasca in oala si niste chiftelute. Alea nu erau din peste. Imi zic ca na, e inceputul, se pregateste poate mai incolo ceva. De foame mananc tot ce apuc. Tot ce apuc, bine zis. Fiind multe persoane, tavile cu produse s-au golit destul de repede ca fomica era destul de mare. Curios am fost ca nu mai veneau sa le umple si mai erau de venit. Intr-un final s-au umplut tavile dar cu produse mai mult nepescaresti. Asta e. Cine vine ultimul mai mananca si salata.
Dupa o masa „copioasa” ne retragem la camere sa ne pregatim pentru plimbarea pe canalele mirifice ale Deltei. Am nimerit una din vilele complexului. Zic una pentru ca era tocmai ultima din complex. Fiind ultima, va da-ti seama ca nici apa nu prea ajungea acolo. Am probat dusul, ca na, eram venit de pe drum. Dar ce sa vezi. Apa curgea si nu prea. Cred ca daca colegul meu de camera si bunul meu prieten „cules” de prin info-uri lua apa in gura si ma stropea sa fac dus, ieseam mai castigat. Cu greu am reusit sa dau sapunul jos de mine si sa ma pregatesc de plecare. Am zis ca na, e delta. Apa ajunge mai greu pe aici si in capatul complexului. Eu unul nu sunt pretentios la lucrurile astea. Fiind pescar, ma spal si in balta daca e cazul. Dar ma gandeam ca vine un turist, isi goleste buzunarele acolo, si acasa isi da seama ca de banii care i-a dat platea facturile la apa pe vreo 2 ani.
Dupa cateva momente de dupa dus, ne imbarcam din nou in catamarane si plecam in Delta. Vreau sa precizez ca aceasta plimbare a facut totul. Linistea si salbaticia locului este impresionanta. Cred ca sunt altii care pot descrie in cuvinte frumusetea locului. Eu unul nu ma pot exprima in cuvinte. Ce a vazut pupila mea s-a intiparit in minte si acolo va ramane pentru mult timp de acum incolo. Vreo 2 ore si jumatate de plimbare mi-au incarcat toate bateriile posibile si imposibile. Dupa plimbare ne intoarcem in complex. Putin infometati drept sa zic. Asteptam acum mancarurile alea pescaresti din delta. Ma hotarasem sa mananc si fara paine numai sa ma satur de peste. La cina, ce sa vezi... Gratar. Buuuun. Dar sa vedem de ce este. Mda, porc si miel. Tipic pentru Delta. Se pare ca in Delta nu mai cresc acum pesti ci turme de porci si turme de miei. Nu zic ca nu au fost bune. Ba chiar exceptionale. Dar totusi .... suntem in Delta. Unde este borsul acela de peste cu vreo 8 – 9 specii, sa cazi in genuchi cand dai de aroma lui. Unde este ??????
Am trecut cu gust amar si peste cina, a urmat un foc de tabara frumos, apoi distractia din „Discoteca” complexului. Totul a decurs normal pana undeva la ora 4 dimineata. De la palinca si tantarii mi-au devenit prieteni. Se asezau pe chelia mea cum se aseaza vulturul dresat pe mana. Pe la un 4 juma dimineata, dupa inca o incercare de a ma „dusui” si eu, imi asez oasele in pat sa ma linistesc vreo 3 ore. Somn de voie. Dimineata, soare frumos, impreuna cu colegul meu de camera si bunul prieten imi servesc cafeaua si „trabala” (tigara) la piscina. Razele soarelui te piscau frumos dar totusi iar ma rodea putin foamea, ca na, noaptea servisem cate ceva. Servim micul dejun, destul de Ok pentru cine nu este pretentios, mai vizitam complexul de jur imprejur, mai stam la o vorba dupa care urmeaza marele concurs. Omleta din ou de strut. Impreuna cu unul din colegii mei de grup, ne punem sorturile, dam drumul la facut gauri in ou, preparam „aluatul” pentru omleta si apoi directia spre bucatarie pentru a o prepara.
Aici am avut marele soc de la intrare. O bucatarie imbatranita, plina de unsoare arsa si mai ales plina de oale si ulcele vechi de cand s-a format delta cred. Vad pe aragaz un tuci, in care eu nici mancarea pentru pesti nu as fi preparat-o. Dar in fine, asta e. V-am spus ca nu sunt genul scarbos. Ii dam bataie la facut omleta, ochiul critic umbla de colo colo. Nu sunt eu un mare bucatar dar totusi frate, pune dracu si baga putina curatenie prin locurile alea din bucatarie si mai cumpara si tu niste oale noi, de ultima tehnologie, ca doar esti intr-un complex unde vin multi straini. Momentul care a pus capat pentru mine din punct de vedere al serviciilor culinare, a fost acela cand am cerut o paleta sa intorc omleta. O paleta din inox tocit, la incheieturi plina de ulei ars si uscat, parca spalat cu apa curata fara pic de Axion, Fairy, Pur sau alte produse. Probabil ca inca mai folesesc Tix si de aia nu se ia asa bine. Din acel moment pentru mine s-a rupt orice gand de a mai servi ceva la masa. Noroc de niste capsuni afisate acolo de mi-am potolit si eu foamea. Asta este turismul romanesc din Delta. Pacat ca nu avem organe abilitate sa faca controale in astfel de zone. Eu unul daca lucram in domeniu, cu siguranta Complexul Cormoran ramanea doar cu servicii de cazare.
Imi pare rau ca am ajuns sa am astfel de experiente in minunata noastra Delta. Plimbarea pe canale a sters orice amintire trista legat de acest loc, dar am ajuns la concluzia ca turistii nostri sunt mintiti cu zambetul de buze. Cu siguranta voi mai calca in acele locuri, cu siguranta voi sfatui turistii sa viziteze acele locuri pentru ca merita, dar cu siguranta nu voi oferi astfel de cazari turistilor mei. Se face o impresie proasta despre minunatiile Deltei si este pacat. Pe viitor mi-am propus sa vizitez foarte multe locuri din Delta, sa-mi fac propriul meu info, pentru a afla cat mai multe informatii despre Delta Dunarii, ca nu cumva turistii mei sa fie nemultumiti vreodata. In speranta unor schimbari majore in serviciile oferite de acele zone, ma aplec in fata voastra, imi scot palaria si va zic: O zi buna dragilor!!!"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu