Când merg în croazieră, am și eu câteva tabieturi pe care nu mi le-am putut satisface pentru că s-a băgat milităria-n mine încă din prima zi. "Haide, haide, haide. Întârziem, întârziem, întârziem. Grăbește-te, grăbește-te, grăbește-te". Astea erau cuvintele pe care le auzeam și-n culcare și-n sculare.
Revenind la tabieturi, unul din ele este să iau micul dejun în tihnă și să casc ochii la apă. Mă relaxează. Abia în a 5-a zi am reușit să-mi satisfac plăcerea. Noroc că stau 14 zile. Și cum să nu-ți priască mâncarea cu o asemenea panoramă?
După micul dejun am coborât puțin prin port să fac câteva poze, apoi mi-am așteptat consoarta să dăm o raită prin Bridgetown.
Exact în momentul în care începuse să mi se ia de insulele Caraibelor, vine Barbadosul și drege busuiocul. De cum ieși pe ușa portului, observi că Bridgetown e altceva. Mai curat, mai aranjat, mai cochet, fără dărâmături și dărăpănături la tot pasul.
Centrul orașului are un aer britanic, de colonie, cu cladiri în stil englezesc.
Și celebrul pod de la care se trage numele capitalei Bridgetown.
Plaja cu nisip alb precum făina și apă turcoaz. Bonus, internet wi-fi free!
În sfârșit, am dat peste o insulă care mi-a plăcut. Are dreptate Rihanna. "We found love in a hopeless place"!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu